PROPUNERI PANELURI

Notă: Propunerile de comunicări pe care le așteptăm pot fi încadrate următoarelor paneluri descrise mai jos, dar sunt binevenite și alte teme de comunicări care pot constitui baza altor paneluri.

I. Departamentul de Istorie

1.Scriere şi istorie. Transilvania între voievodat şi principat. (responsabilă: CȘ I dr. Susana Andea)
Realizările remarcabile ale membrilor Institutului de Istorie în domeniul istoriei medievale și premoderne, cu referire specială la istoria Transilvaniei, dar și în domeniul istoriei universale, au constituit și constituie și azi temeiul oricărui demers științific consistent și de valoare. Evaluarea direcțiilor de cercetare deschise de aceste lucrări, fie că vorbim de colecții de documente, volume de studii, lucrări de sinteză sau cu caracter monografic presupune o analiză cantitativă și mai ales calitativă. Panelul propus invită pe cercetătorii pasionați de istoria medie și premodernă să contribuie cu propriile evaluări și opinii referitoare la demersul științific al membrilor Institutului pe parcursul unui secol de existență.

2. Integritate şi malonestitate în spaţiul românesc în perioada medievală şi premodernă (responsabil: ACS dr. Mihai Olaru)
Problema integrităţii şi a lipsei de integritate în viaţa politică şi religioasă, în activităţile administrative, judecătoreşti, fiscale, etc. din spaţiul românesc apare frecvent atât în surse, cât şi în discursul istoriografic modern. Corupţia – termenul modern pentru a desemna absenţa integrităţii – a fost văzută ca o trăsătură etnică sau regională (balcanică) sau ca o cauză principală a lentei dezvoltări sociale. Cu toate acestea, puţine cercetări istorice au abordat frontal această problematică. Panelul îşi propune să contribuie la investigaţia istorică a problemei malonestităţii din Transilvania, Ţara Românească şi Moldova în evul mediu şi perioada premodernă. Participanţii sunt invitaţi să reflecteze şi să prezinte comunicări despre problema integrităţii şi malonestităţii în limitele cronologice şi spaţiale amintite mai sus. Temele de interes includ, dar nu sunt limitate la, venalitate, abuzuri, mită, trafic de influenţă, delapidare, extorcare, uz de fals, etc.

3. Editarea documentelor. Istorie, metodă, practică (responsabili: CȘ II dr. Daniela Deteșan, CȘ I dr. Ela Cosma)
Editarea documentelor istorice reprezintă primul şi cel mai important pas în reconstituirea trecutului. Istoria se scrie cu ajutorul surselor primare, de diferite tipuri – conscripții fiscale, militare, urbariale, bisericești, recensăminte ale populației, registre parohiale de stare civilă, dosare succesorale, acte școlare, memorii politice, manifeste electorale, petiții, proclamații. Doar pe baza lor se pot investiga evenimente, plasa fenomene în context istoric, explica idei şi concepte, lămuri controverse istorice, se pot pune în discuţie sau chiar demonta unele şabloane istoriografice. Colecţiile documentare Documenta Romaniae Historica. Series C. Transilvania (sec. XI-XIV), Izvoarele Răscoalei lui Horea, Documente privind revoluţia de la 1848 în Ţările Române. Seria C. Transilvania, Documente privind mişcarea naţională a românilor din Transilvania între 1849-1918 ilustrează o direcţie principală de cercetare a Institutului de Istorie din Cluj şi perpetuează o veritabilă tradiţie istorică. Combinarea izvoarelor istorice deschid oportunități noi de cercetare. În funcție de tipul surselor se pot ridica întrebări din domenii diferite – istorie, economie, drept, sociologie, religie, antropologie, iar abordarea multidisciplinară aduce numai beneficii cercetării științifice. Vedem acest panel ca pe o oportunitate de a discuta și analiza principiile teoretic acceptate referitoare la editarea și publicarea documentelor de arhivă, care se aplică pe textele despre istoria românilor din evul mediu până în epoca contemporană. Pornind de la exemple concrete întâlnite în munca individuală sau colectivă de editare a izvoarelor urmărim o abordare cât mai exhaustivă a tehnicii editării documentelor. De aceea propunem o abordare teoretic-conceptuală, dar și una practică.
Iată câteva repere tematice concrete:
• O perspectivă istoriografică asupra editării și publicării documentelor istorice.
• Probleme metodologice în editarea documentelor.
• Corpusuri documentare și ediții critice documentare. Locul și rolul lor în istoriografie.
• Practica editării documentelor istorice – transcriere, colaționare, indici onomastici (inclusiv porecle), indici toponimici, indici tematici pe materii, note critice, regestare.
• Baze de date istorice.
• Documentele istorice și digitizarea.

4. Situația și perspectivele istoriei economice ca disciplină și domeniu de cercetare în mediul academic din România (masă rotundă) (responsabil: CŞ II dr. Iosif Marin Balog, Institutul de Istorie „George Barițiu”)
Dezbaterea propusă pleacă de la premisa că, deși noile teme, direcții de cercetare și metodologii practicate în istoriografia universală actuală au început să se extindă și în România în ultimi ani cu succese remarcabile, istoria economică a rămas totuși unul din domeniile puțin frecventate. Puținele excepții cu rezultate notabile care au reușit să se individualizeze în ultimii ani în câmpul disciplinei noastre se cuvin a fi valorificate și extinse în vederea asigurării unui statut ce i se cuvine istoriei economice, fie că vorbim de practicanții ei care vin dinspre științele economice, dinspre istorie, socio-antropologie sau oricare dintre disciplinele conexe. Plecând de la aceste sumare considerente, vă invităm să contribuiți cu o temă care, în funcție de preocupările și preferințele dumneavoastră, poate aborda aspecte teoretico-metodologice de actualitate în dezbaterile internaționale din domeniu sau cele specifice și aplicabile spațiului românesc, incursiuni istoriografice, opinii critice despre rolul și statutul istoriei economice ca disciplină academică și domeniu de cercetare și, nu în ultimul rând, opinii despre agenda istoriei economice românești, direcții prioritare de cercetare, etc.

5. Istoria Bisericii: teorie și metodologie (responsabil: CȘ III dr. Mircea-Gheorghe Abdrudan)
Istoriografia bisericească a cunoscut în spațiul nostru românesc o resuscitare vizibilă după căderea comunismului, cercetările și lucrările dedicate acestui segment fascinant al memoriei umanității fiind semnate de o mulțime de profesioniști și amatori, laici și clerici deopotrivă, care au reușit să producă o bibliografie impresionantă. O evaluare calitativă a noii istoriografii ecleziastice este necesară, însă mai importantă ar trebui să fie reflecția serioasă asupra metodologiei și a statutului epistemologic al istoriei bisericești astăzi. Prin urmare, acest panel vizează chestionarea și oferirea unor răspunsuri profesioniste acestor interogații fundamentale: cum cercetăm astăzi istoria Bisericii, la ce teorii recurgem, pe ce metode de lucru ne bazăm și care sunt resorturile spirituale pe care un istoric al Bisericii ar trebui să le dețină? Secțiunea îi vizează pe toți istoriografii maturi, laici și clerici, ai bisericilor istorice din spațiul românesc având drept scop trasarea unor repere teoretice și metodologice pentru cercetătorii de astăzi și de mâine ai tuturor bisericilor și comunităților creștine.

6. Sfântul Scaun în scrisul istoric românesc azi (responsabilă: CȘ I dr. Veronica Turcuș)
Panelul își propune să realizeze, în cadrul Centenarului Institutului, o perspectivă diacronică asupra celei mai vechi instituții din lume încă în funcțiune. Istoria timpurie, dar și cea modernă și contemporană a românilor, sunt în mod fundamental legate de această instituție care a furnizat întotdeauna informații semnificative despre evoluția spațiului românesc. Lectura rolului Sfântului Scaun în viața românilor a fost de multe ori partinică sau influențată ideologic, panelul propunându-și să facă o sinteză a diferitelor poziții și să delinieze profilul actual al acestei instituții bimilenare în istoriografia națională.

7. Masoneria în Transilvania: personalități, idei și proiecte cu impact în comunitate (responsabil: CȘ II dr. Attila Varga)
Privită ca o istorie complementară pentru Istoria Românilor, care poate surprinde oricând cu noutatea informațiilor cuprinse în documentele sale, inedite în proporție covârşitoare, istoria francmasoneriei transilvănene este un imperativ şi o provocare totodată. În vreme ce în istoriografia occidentală sursele de arhivă legate de această temă s-au publicat în bună măsură cu mai multe decenii în urmă, în România, cercetarea istoriei francmasoneriei (pe baza documentelor originale) este în faza de pionierat. În atare situație, o dezbatere pe marginea personalităților din lumea francmasoneriei, care s-au afirmat de-a lungul timpului cu diverse idei şi proiecte de mare impact în comunitate, reprezintă un imperativ. Specialişti de pe plan național şi internațional vor ilustra mai bine toate aceste aspecte prin comunicările lor.

8. Autoritarism şi extrema dreaptă: o reevaluare comparativă a dictaturilor din România perioadei 1938-1944 (responsabil: CȘ I dr. Ottmar Trașcă)
România a cunoscut în intervalul scurt dintre anii 1938-1944 o succesiune de trei dictaturi, începând cu dictatura lui Carol al II-lea care a afişat palide imitații ale fascismului european, trecând prin efemera alianță care a stat la baza Statului Național-Legionar, până la dictatura militară a generalului Antonescu. Deși o serie semnificativă de contribuții istoriografice au vizat aspecte importante ale funcționării acestor trei regimuri dictatoriale, inițiativele comparative au fost puține. Prin urmare, panelul își propune să aducă o contribuție la cercetarea comparativă a celor trei regimuri în context european, concentrându-se pe continuitățile și discontinuitățile care au marcat instalarea, consolidarea și funcționarea lor.

9. România și sistemul de relații internaționale în secolul al XX-lea (responsabili: Prof. univ. dr. Vasile Pușcaș, CŞ I dr. Ottmar Trașcă, CŞ III dr. Corneliu Pintilescu)
Panelul vizează realizarea unui bilanț al cercetărilor din ultima decadă privind tema:
“România și sistemul de relații internaționale în secolul al XX-lea”. Pornind de la o abordare interdisciplinară, panelul îşi propune să se concentreze pe maniera în care politica externă a României a fost marcată de transformările suferite de sistemul de relații internaționale de la emergența Sistemului de la Versailles (1919) până la intrarea României în Uniunea Europeană. Sunt binevenite prezentări care vor aborda o paletă cât mai largă de aspecte ale conceperii şi punerii în practică a politicii externe a României începând cu Marea Unire.

10.Perspective tehnocrate asupra planificării după 1945 (responsabilă: CŞ III Dr. Mara Mărginean, Institutul de Istorie George Barițiu; maramarginean@yahoo.com)
De aproape cinci decenii, deja, istoriografia privitoare la Blocul socialist a furnizat comunității științifice internaționale numeroase contribuții ce ilustrau convingător faptul că procesul de planificare economică centralizată era adeseori ajustat sub acțiunea factorilor politici locali sau naționali, a reacțiilor societății, a dificultăților financiare, sau a diverselor evoluții internaționale. Totuși, puține studii au abordat problematica planificării din perspectiva vizibilității tehnocrației în crearea unei economii bazate pe cunoaștere și a impactului social al acestor acțiuni. Ca atare, acest panel propune o discuție referitoare la apariția unui domeniu de expertiză în domeniul planificării după 1945, vizând să analizeze formele specifice pe care tehnocrația le-a dobândit în România postbelică și ceea ce ne spun acestea despre modelele de dezvoltare ale statului socialist.
Posibile teme de analiză includ:
• Surse de cunoaștere și ideologii ale transferurilor de expertiză;
• Comunități epistemice internaționale, naționale și locale;
• Planificare și învățământ superior;
• Perspective privind planificarea în interacțiunile României cu CAER, CEE, țările lumii a treia;
• Planificare versus prognoză;
• Continuități și diferențe ale lecturii planificării în perioada postbelică față de interbelic;

11. Modele și practici ale dezvoltării urbane în România secolelor al XIX-lea și al XX-lea (responsabili: CŞ III dr. Corneliu Pintilescu, CŞ III dr. Mara Mărginean)
Pornind de la actualitatea studierii urbanului din perspectivă interdisciplinară panelul vizează analiza evoluției orașelor din Europa de Sud-Est în secolul al XIX-lea și al XX-lea. O atenție specială va fi acordată genealogiei unor noi soluții de dezvoltare urbană care au prins contur în condițiile modernizării, a mizelor lor ideologice şi politice, a felului în care acestea au fost receptate local și transformate în politici urbane de actori statali şi non-statali, precum și a implicațiilor sociale, economice si culturale ale acestor modele urbanistice. Deși se concentrează pe spațiului românesc, panelul țintește să ofere o perspectivă comparativă în context Sud-Est European, cu un focus pe transferurile transnaționale.

12. Minoritățile naționale din România în secolul al XX-lea: bilanț istoriografic şi noi direcții de cercetare (responsabili: CŞ I dr. Ottmar Trașcă, CŞ III dr. Corneliu Pintilescu)
Panelul propune un bilanț al cercetărilor recente privind minoritățile naționale din România în perioada 1918-1989, concentrându-se pe aspecte precum: politicile autorităților față de minoritățile naționale, forme de asociere și solidarizare ale acestor comunități, precum şi transformarea lor de la o perioadă la alta, situația minorităților în timpurilor dictaturilor de extremă dreaptă și a regimului comunist. De asemenea, cercetătorii sunt invitați să propună noi linii de cercetare privind aria istoriei minorităților naționale şi noi agende metodologice.

13. Arhitectura transilvăneană în secolul XX. Urbanismul. Perspective (responsabil: CŞ II dr. Attila Varga)
O discuție amplă dedicată arhitecturii transilvănene din veacul al XX-lea privită, de aceasta dată, prin prisma urbanismului vine ca o continuare a unei dezbateri interdisciplinare care a fost inaugurată la ediția din anul 2019 a Zilelor Academice Clujene. Pentru prima dată, istorici şi arhitecți au stat la aceiași masă, căutând sa ia în discuție nu doar aspecte pur teoretice, ci şi soluții practice. Din perioada interbelică şi până azi, în condițiile în care asistăm la fenomenul expansiunii orașelor şi la necesitatea edificării unor spații de locuit prietenoase şi în deplină armonie cu mediul natural, urbanismul reprezintă nu doar o temă incitantă de discuție, cât şi o veritabilă provocare. În spatele ei se află o serie de problematici la care doar specialiștii pot oferi soluții sustenabile pe termen lung. Așadar, un panel dedicat acestei teme are menirea de a oferi plusvaloare dezbaterilor din cadrul Zilelor Academice Clujene din anul Centenar al Institutului de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca al Academiei Romane, dezbateri menite să conducă la răspunsuri valoroase de care comunitatea clujeană şi nu numai are neapărată nevoie.  

14. Centenarul de dincolo de simbol: din nou despre ”U” Cluj(responsabil: CŞ I dr. Remus Câmpeanu)
La conferința de anul acesta, dedicată de Filiala Academiei Cluj a Academiei Române Centenarului Unirii, în panelul consacrat istoriei clubului sportiv „U Cluj”, comunicările legate de întemeierea acestui centru al sportului românesc din Transilvania au subliniat că, dincolo de legenda urbană care atribuie începuturile clubului U anului 1919, istoria reală pune în relație acest moment de start cu anul 1920. O atare constatare constituie un bun prilej pentru reluarea CENTENARULUI ”U” și lămurirea altor chestiuni importante pentru istoria sportului românesc din Transilvania.

II. Departamentul de Cercetări Socio-Umane

14. Istoricitate si identitate. Declinări interdisciplinare(responsabil: prof. univ. dr. Virgil Ciomoș)
Una dintre provocările teoretice și practice fundamentale ale conceptul modern de națiune este legată de problema identității. O provocare încă actuală, care ne invită să regândim diferența dintre identificare și identitate, dintre individul reactiv și subiectul actant, dintre jurisdicția teritorială și responsabilitatea personală. Toate acestea, dintr-o perspectivă interdisciplinară menită se chestioneze, la limită, conceptul clasic de istorie și pe cel contemporan de istoricitate.

15. Expertiza sectorială și epistemologia științelor socio-umane – masă rotundă (responsabil: CSII dr. Silviu Totelecan)
În fața inflației generalizate de varii expertize, destinate să acrediteze competența și, adesea, chiar excelența în mai toate domeniile socialului și umanului, precum și a transferării, pline de riscuri, a responsabilităților unor importante instituții, profund profesionalizate, înspre domeniul, vag și anonim, al unui management “bun a toate”, științele socio-umane sunt chemate astăzi să recupereze și să disemineze principiile și practicile lor proprii, fondate pe o epistemologie ale cărei criterii și direcții nu pot fi definite decât de profesioniștii înșiși.

16.Istoria filosofiei clujene. Lucian Blaga și D. D. Roșca (responsabilă: CŞ II dr. habil. Mihaela Gligor)
Școala de filosofie clujeană a dat două valori importante, intrate de multă vreme în universalitate: Lucian Blaga și D. D. Roșca. Împreună au traversat un secol răvăşit de mari convulsii sociale, însă au reușit să înregistreze cu sensibilitate transformările produse mai ales în viața spirituală și culturală a orașului. Prin filosofia lor au pus bazele unei școli de gândire ce rivaliza cu cele ale Europei acelor ani. Modelele filosofice propuse de cei doi gânditori au fost și sunt, încă, veritabile lecții de depășire a condiției umane, operele lor fiind studiate și traduse peste tot în lume, înscriind, astfel, filosofia clujeană și românească în filosofia universală.